Ce este atacul de panică ?

Ce este atacul de panică ?

Atacul de panică constă în debutul brusc al unui episod de disconfort intens sau frică, acompaniat de simptome somatice și cognitive. De obicei, ţine aproximativ 20 minute și atinge un maxim cam după 10 minute de la debut, iar persoana care are acest episod , nu șție care este elementul declanșator.

Cele mai multe dintre aceste persoane se recuperează singure, destul de repede, fără a fi nevoie de vreun tratament. Doar unele dintre acestea dezvoltă mai departe o tulburare prin panică.

Tulburarea prin panică debutează, de obicei, târziu în adolescență sau în perioada de adult tânăr și afectează de 2 până la 3 ori mai multe femei dacat bărbați.

Netratat, atacul de panică se poate croniciza și asocia cu alte tulburări psihice, cum ar fi cu depresia sau adicția la alcool.

Care sunt simptomele atacului de panică ?

Un atac de panică, conform DSM 5,  constă în apariția bruscă a cel puțîn 4 din cele 13 simptome:

1) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;

2) transpiraţii;

3) tremor sau trepidaţie;

4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare;

5) senzaţie de sufocare;

6) durere sau disconfort precordial;

7) greaţă sau detresă abdominală;

8) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşîn;

9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi)

10) frică de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;

11) frică de moarte;

12) parestezii (senzaţii de amorţeală sau de furnicături);

13) frisoane sau valuri de căldură.

Deși câteodată extrem de deranjante, prin disconforul creat, atacurile de panică nu reprezintă un pericol din punct de vedere medical.

Atacurile de panică pot apărea în general în situațiile strâns legate de caracteristicile principale ale tulburării sau în orice tulburare axioasa  (ex. O persoană cu o fobie legată de șerpi poate face un atac de panică la vederea unui șarpe sau chiar și a unei poșete din piele de șarpe) dar și spontan.

Majoritatea persoanelor anticipează anxios un nou atac de panică , se îngrijorează anticipatoriu și evita locurile sau situațiile în care au experimentat anterior atacul de panică ( ex. Refuză să  mai mergă la țară, deoarece acolo a văzut un șarpe în iarbă sau refuză să mă doarmă deoarece a visat un șarpe).

Persoanele cu tulburare prin panică se prezintă des la medicul de familie , merg în camerele de gardă cerând ajutor și  frecvent  sunt îngrijorate să nu aibă o boală periculoasă, fatală,  de inima, plămâni sau cerebrală. Astfel, în destule situații accentul se pune pe simptomatologia fizică și adesea diagnosticul corect este întârziat, persoană prezentând , de obicei, și simptome de depresie majoră.

Cum apare atacul de panică?

Dacă înțelegem cauzele panicii, atunci înțelegem cum să o tratăm.

Nu există un singur factor care să explice tot tabloul clinic.

Putem vorbi despre:

–        factori generali de vulnerabilitate cum ar fi mecanisme genetice,  neuroticismul , un   istoric medical de tulburări respiratorii sau  experiențe timpurii de violență în familie, abuz fizic / sexual îi pot predispune pe indivizi să dezvolte atacuri de panică.

–        factori cauzali specifici , care în prezent explică apariția atacurilor de panică. Principalul factor cauzal al atacurilor de panică este interpretarea catastrofică a senzațiilor somatice.

Persoanele cu atacuri de panică sunt convinse că senzațiile pe care le trăiesc sunt extrem de periculoase și le pune viata in pericol. Practic, în mintea persoanelor cu atacuri de panică s-a dezvoltat un automatism (ca un program de calculator automat) care presupune detectarea imediată a senzațiilor somatice atipice ( o stare de oboseală, furnicături în degete, o jenă la nivelul pieptului) și interpretarea lor într-un mod exagerat (“Ceva nu-i in regula cu inima mea!” “Doamne, mi se face rău!” “O să leșin! O să pierd controlul!”).

–       factori de menținere/cronicizare , sunt factori care nu determină în mod direct apariția atacurilor de panică, dar conservă/agravează pe termen lung simptomatologia.

Atacurile de panică sunt experiențe foarte dificile. De aceea persoanele cu atacuri de panică devin foarte preocupate de evitarea lor: evita locurile sau situațiile în care au avut atacuri de panică în trecut,  evita locurilor aglomerate, evita șofatul, evita să  rămâna singur, evita efortul fizic etc. Practic, persoanele cu panică încep să își secventioneze viața astfel încât să nu se mai confrunte cu situațiile care le pot provoca noi atacuri.

Astfel, evitarea conservă frica si il menține  în aceeași stare de neliniște, de incertitudine. Frica nu poate fi învinsă decât confruntându-se cu ea.

Cum se tratează atacul de panică?

Diagnosticul de tulburare prin panică se pune după ce au fost  eliminate afecțiunile fizice ce pot fi confundate cu  anxietatea.

Atacurile de panică izolate pot să nu necesite tratament, însă tulburarea prin panică recurentă / cronică, poate beneficia de tratament medicamentos, psihoterapie sau de ambele.

La ora actuală, există multe medicamente ce pot reduce anxietatea anticipatorie, evitarea fobică sau numărul și intensitatea atacurilor de panică.

Diferitele clase de antidepresive – ISRS, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotonin-norepinefrinici, triciclicele și inhibitori monoaminonoxidazei (IMAO)- au eficaciate similară. Totuși, ISRS-urile și ISRN-urile oferă avantajul unor reacții adverse mai reduse în comparație cu alte antidepresive.

Benzodiazepinele (anxioliticele) acționează mai rapid dacat antidepresivele dar au șansă mai mare de a determina dependență fizică și tulburări de memorie. Uneori antidepresivele și benzodiazepinele se asociază inițial în tratament, pentru că apoi, când antidepresivele își fac efectul, să se treacă la scoaterea progresivă a benzodiazepinelor.

Atacurile de panică de cele mai multe ori recidivează la întreruperea medicamentelor.

În orice caz, atunci când este necesară o medicație, medical psihiatru este cel ce poate prescrie un tratament, nefiind recomandata medicatia neprescrisa de specialist.

Pin practica clinică , psihologul clinician sau psihoterapeutul , folosesc diferite tipuri de terapii, eficiente în această tulburare , cum ar fi terapia prin expunere sau terapia cognitiv – comportamentală.

În terapia prin expunere, pacientul se confruntă cu obiectul fricii sale, ajutându-l  la diminuarea fricii și a complicațiilor cauzate de evitatea anxioasă. De exemplu, paciențîi cărora le este frică să nu leșine sunt rugați să se învârtă  sau să hiperventileze până simt că leșină, învățând în acest fel că nu leșină.

Terapia congnitiv comportamentală constă în învățarea pacienților să recunoască și să-și controleze gândirea distorsionată, falsele credințe și să-și modifice comportamentul astfel că acesta să fie mai adaptabil. De exemplu, paciențîi  care descriu o senzație de accelerare a ritmului cardiac sau dificultăți de respirație în anumite situații sau locuri sunt învățați că îngrijorarea lor este nefondată și că pot răspunde cu îndreptarea spatelui, ridicarea privirii și o respirație lentă, controlată sau cu alte tehnici ce determina relaxare.

Se poate face rezolva un atatc de panica, apeland la un psiholog clinician sau psihoterapeut,  in  online?

În ultimii ani, tot mai multe persoane caută servicii psihologice online, din numeroase motive, cum ar fi:

• nevoia de a avea acces rapid și permanent la servicii si  informații relevante;
• lipsa de specialiști în localitatea/zona de domiciliu;
• costuri prea ridicate ale serviciilor tradiționale;
• programul zilnic de lucru împiedică accesul la serviciile tradiționale;
• nevoia de confidențialitate în consultarea acestor servicii;
• mai nou, se simt mai comod, mai în siguranță păstrând distanța socială.

De aceea, specialiști din întreaga lume au început să ofere servicii de evaluare psihologică și programe de terapie prin intermediul internetului. Să privim rezultatele: suficiente studii clinice  arată că problemele de anxietate pot fi tratate eficient prin intermediul internetului (  Asociației de Consiliere și Psihoterapie Online din România) si mai mult, avem studii clinice care compară în mod direct terapia cognitiv-comportamentala (CBT) online cu cea tradițională (față-în-față), iar rezultatele arată cele două forme de terapie pot fi la fel de eficiente (vezi studiul  Gavin Andrews din Journal of Anxiety Disorders în 2018).

Prin urmare, serviciile psihologice online, funcționează si in tratarea atacului de panica in primul rand, deoarece utilizează la bază aceleași principii de intervenție care au fost validate în formele tradiționale de terapie cognitiv-comportamentala (CBT) si in al doilea rând, deoarece terapia trebuie înțeleasă ca un proces ce are loc în mintea noastră si nu in afara noastra. Terapia funcționează pentru că schimbă ceva în modul nostru de a fi, in modul nostru de a intelege . Putem lua in considerare si ca online-ul ofera acces la   resurse precum:  figuri, scheme,  exerciții, încurajări, exemple, demonstrații, povești de success etc.

Dacă v-ați confruntat cu simptomele atacului de panică și nu ati reusit sa-i faceți fața singur,  puteți apela la serviciile oferite de psihologii din  Clinica Psiho-Oncologie: psihoterapie, consiliere psihologică și tehnici de relaxare.

Programează-te aici.